Muzeu - Din nou pe drum

Din nou pe drum

După cel de-al Doilea Război Mondial, italienii au început să plece din nou, cu ajutorul unor acorduri interstatale - arme și informații în schimbul materiilor prime - în țările din Europa și în Argentina și Australia. Ei au plătit totuși un tribut greu: de exemplu, în Marcinelle, Belgia, în august 1956, o tragedie într-o mină a făcut 237 de victime, dintre care 139 de italieni

Fluxul s-a oprit în anii 1970. Ministerul de Externe a calculat că, în 1994, numărul imigranților italieni din întreaga lume a depășit 58 de milioane: o altă Italie în afara Italiei. Dificultățile economice cu care se confruntă în prezent țara noastră au dat un nou impuls deciziei de a pleca: sunt în principal tineri, adesea cu diplome, care caută oportunități mai bune de muncă și de viață în străinătate, refăcând, într-un mod diferit și cu un spirit diferit, urmele părinților și bunicilor lor.

Astăzi: "ceilalți

Cercetătorii în domeniul emigrației estimează la 26 de milioane numărul italienilor care au părăsit Italia între 1871 și 1971. În acel an, fluxul migrator și-a schimbat direcția, începând un nou capitol în istoria Italiei: de la o țară de emigrare la o țară de imigrație. Acest exod a stârnit îngrijorări pentru viitor, amplificate de criza economică, și a dat naștere la atitudini de respingere și intoleranță. Temeri care nu pot fi împărtășite, dar care sunt de înțeles.

Prin urmare, este important să privim în urmă și să căutăm în istorie analogii cu ceea ce se întâmplă în prezent.

Situațiile de ieri se repetă: barjele din Mediterana de astăzi erau ieri punțile de clasa a treia aglomerate ale navelor; contrabandiștii, recrutorii ticăloși care acum o sută de ani îi îmbarcau pe emigranți pe nave nesigure pentru traversări care se terminau adesea cu naufragii; recrutorii de forță de muncă nu sunt altceva decât agenții unor organizații criminale care "vindeau" emigranți unor antreprenori fără scrupule.

Comparațiile sunt nesfârșite, iar rezultatele, adesea tragice, identice.

În timp ce ne amintim de munca și angajamentul emigranților noștri, trebuie să evaluăm contribuția pozitivă pe care aceștia o aduc națiunii gazdă. Într-o Italie cu un coeficient ridicat de îmbătrânire, contribuția imigranților devine un sprijin pentru dezvoltarea demografică și economică. Aceștia contribuie deja în mod substanțial la PIB-ul țării. Aceștia compensează deficitul de forță de muncă, în domeniul îngrijirii familiale și personale, în agricultură, construcții și servicii. De asemenea, în sectorul pensiilor, ei oferă un ajutor important bugetului INPS prin contribuțiile de asigurări sociale. Din ce în ce mai prezenți în activitățile independente, aceștia se remarcă, de asemenea, prin vitalitatea pe care o imprimă sistemului italian de producție și de ocupare a forței de muncă.

În lumina istoriei de ieri, putem încerca să citim cu alți ochi migrațiile de astăzi.

Astăzi: noi

Italia este în continuare o țară de emigrare, după cum reiese din Raportul "Italienii în lume 2022" al Fundației Migrantes, prezentat marți, 8 noiembrie 2022, la Roma.

În ultimii ani, caracterizați de restricții de călătorie din cauza Covid, comunitatea cetățenilor italieni înregistrați oficial la AIRE, Anagrafe degli italiani residenti all'estero, a depășit numărul străinilor cu ședere legală în țară.

În rândul celor care locuiesc în străinătate, componenta tinerilor este considerabilă.

Actuala comunitate italiană din străinătate este formată din peste 841.000 de minori (14,5% din numărul total de conaționali înregistrați la AIRE), mulți dintre ei născuți în străinătate, dar mulți alții plecați cu familiile lor în ultimii ani.

Minorilor li se adaugă cei peste 1,2 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani (21,8% din totalul populației AIRE, reprezentând aproximativ 42% din totalul plecărilor anuale doar pentru expatriere).

Apoi, mai sunt și "tinerii adulți" (23,2% au între 35 și 49 de ani). 19,4% au între 50 și 64 de ani; 21% au peste 65 de ani, dar dintre aceștia 11,4% au peste 75 de ani.

"Cei care pleacă", a reamintit președintele Republicii, Sergio Mattarella, într-un mesaj trimis cu ocazia prezentării raportului, "sunt în principal tineri - și printre ei tineri cu un nivel de educație ridicat - pentru studii și muncă. Adesea, aceștia nu se mai întorc, cu consecințe semnificative asupra compoziției sociale și culturale a populației noastre". "Echilibrul dintre cei care intră și cei care pleacă rămâne negativ", a adăugat șeful statului, "cu consecințe evidente asupra declinului demografic și cu repercusiuni asupra vieții noastre sociale".