\u00c1ngel Carlo Bassi\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
S-a n\u0103scut la 28 septembrie 1868, fiul lui Uberto Bacci \u0219i Sabina Pennacchi, originari din San Romano di Garfagnana, Lucca, Italia. De mic copil, a \u00eenceput \u00een profesia de dasc\u0103l, ac\u021bion\u00e2nd ca monitor ad-honorem la \u0219coala pe care o frecventa, \u0219coala nr. 1 din Tandil, un frumos ora\u0219 de munte din provincia Buenos Aires, Argentina, unde se stabilise familia sa.\u00a0\u00a0<\/p>\n
\u00centruc\u00e2t era \u00eenc\u0103 adolescent, a \u00eenceput s\u0103 practice mai t\u00e2rziu ca asistent,\u00a0<\/p>\n
iar mai t\u00e2rziu, \u00een 1882, ca subpreceptor la o \u0219coal\u0103 rural\u0103 condus\u0103 de colegul s\u0103u Fidel Rossi, la Rauch, Bs. Aires. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, cu mai mult\u0103 experien\u021b\u0103, s-a \u00eentors la Tandil, pentru a ocupa un post vacant la \u0218coala de B\u0103rba\u021bi.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1885 s-a \u00eentors pentru a colabora cu Fidel Rossi, care fusese celebrul director al \u0218colii de absolven\u021bi din Pergamino, Bs. Aires. \u0218i tot \u00een acest ora\u0219 \u0219i-a des\u0103v\u00e2r\u0219it cuno\u0219tin\u021bele cu un curs pentru profesori f\u0103r\u0103 titlu pe care l-a absolvit cu succes, f\u0103c\u00e2nd un examen \u00een ora\u0219ul La Plata.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1887 s-a mutat \u00een Paran\u00e1, unde a primit titlul de profesor normal la celebra \u0219coal\u0103 cu primele clas\u0103ri ale cursului s\u0103u. Din aceast\u0103 perioad\u0103 de studen\u021bie a luat na\u0219tere prietenia cu Victor Mercante, pe care o va p\u0103stra de-a lungul anilor, \u0219i adeziunea la pozitivism, inculcat\u0103 de Pedro Scalabrini.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1891, cu titlul flamboaiant de profesor normal, a preluat postul de director la \u0218coala nr. 1 din San Vicente, provincia Buenos Aires, \u0219i la scurt timp dup\u0103 aceea s-a angajat \u00een crearea \u0219colii de noapte pentru adul\u021bi.\u00a0<\/p>\n
Acolo, la San Vicente, a cunoscut-o pe Emilia Durione Sesia, cu care a \u00eencheiat o uniune \u00een 1891. Din aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie s-au n\u0103scut: Jos\u00e9 Humberto, Mar\u00eda Sabina, Emilia Dominga, Julia Clementina, Angela Elsa y Lidia Matilde Bassi.\u00a0<\/p>\n
Schimb\u0103rile din via\u021ba sa i-au adus primul copil, prima sa publica\u021bie, Muzeul \u0219colar din San Vicente (1892), \u0219i prima renun\u021bare la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, pentru a se dedica activit\u0103\u021bilor de afaceri \u00een preajma socrului s\u0103u.\u00a0<\/p>\n
Dar i-a fost greu s\u0103 stea departe de voca\u021bia sa, deoarece Bernab\u00e9 Lainez, directorul \u0219colilor din provincia Buenos Aires, i-a oferit postul de subinspector secretar de district. Din aceast\u0103 func\u021bie a proptit crearea Bibliotecii \u0219i a Muzeului \u0218colar, plimb\u0103ri educative, acte literar-muzicale, celebrarea solemnit\u0103\u021bilor patriei \u0219i crearea de cursuri preg\u0103titoare gratuite pentru profesorii necalifica\u021bi.\u00a0<\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care a fost numit ofi\u021ber al consiliului \u0219colar \u00een 1893, c\u00e2\u0219tigase deja dou\u0103 premii \u00een cadrul unor concursuri pedagogice organizate \u00een Entre Rios \u0219i publicase un Raport al delegatului \u0219colar \u0219i al secretarului subinspector al districtului San Vicente \u00een Journal of Education.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1894, \u00een provincia Corriente, Dr. J. Alfredo Ferreira, proasp\u0103t numit director general al \u0219colilor, a convocat un grup mare de tineri pedagogi. Nu-l cuno\u0219tea personal pe Bassi, dar \u00eei citise opera premiat\u0103, a\u0219a c\u0103 l-a numit director al \u0218colii Populare din Esquina. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 fructuoas\u0103 a dat na\u0219tere la o alta dintre prieteniile pe care biografiatul nostru avea s\u0103 le \u00eentre\u021bin\u0103 de-a lungul anilor.\u00a0<\/p>\n
Confruntat cu aceast\u0103 \u00eenfiin\u021bare, a ob\u021binut mai \u00eent\u00e2i fondurile necesare pentru a o dota cu o cl\u0103dire proprie, iar mai t\u00e2rziu a transformat-o \u00een una experimental\u0103, adun\u00e2ndu-\u0219i experien\u021ba \u00een \"\u0218coala experimental\u0103 din Esquina\", publicat\u0103 \u00een 1898, lucrare care a meritat o a doua edi\u021bie \u00een 1906.\u00a0<\/p>\n
C\u00e2nd J. Alfredo Ferreira a fost numit ministru al impozitelor \u0219i al educa\u021biei publice \u00een 1898, l-a promovat pe profesorul Bassi \u00een func\u021bia de director general al \u0219colilor.\u00a0\u00a0<\/p>\n
\u00cen timpul administra\u021biei sale, num\u0103rul de inscrip\u021bii \u0219colare a crescut la 9.455, deoarece au fost create 97 de \u0219coli, a fost reorganizat\u0103 func\u021bionarea acestora \u0219i au fost ridicate numeroase cl\u0103diri. Hern\u00e1n F. G\u00f3mez, \u00een lucrarea sa \"Educa\u021bia comun\u0103 la argentinieni\", calific\u0103 aceast\u0103 administra\u021bie drept epoca de aur a \u0219colii correntine.\u00a0<\/p>\n
Dup\u0103 ce a participat la Congresul pedagogic de la Buenos Aires \u00een 1901, a refuzat \u00eens\u0103rcinarea din motive de s\u0103n\u0103tate \u0219i s-a \u00eentors la San Vicente, unde, \u00eempreun\u0103 cu socrul s\u0103u, a \u00eencercat pentru a doua oar\u0103 s\u0103 se dedice din nou afacerilor.\u00a0<\/p>\n
Dar \u00een 1904, Dr. Manuel B. Bah\u00eda l-a numit secretar al Direc\u021biei Generale a \u0218colilor din provincia Buenos Aires. Atunci, \u00een 1906, a publicat \"O schi\u021b\u0103 a cauzelor decaden\u021bei \u0219colii primare \u0219i a mijloacelor de a le re\u00eenvia\".\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1911 a c\u0103l\u0103torit \u00een Europa, unde a participat la Congresul Interna\u021bional de Paidologie de la Bruxelles, particip\u00e2nd activ la lucr\u0103ri \u0219i reu\u0219ind s\u0103 ob\u021bin\u0103 utilizarea limbii castiliene \u00een cadrul deliber\u0103rilor. A c\u0103l\u0103torit prin multe \u021b\u0103ri din Lumea Veche, rev\u0103rs\u00e2ndu-\u0219i experien\u021bele \u00eentr-o serie de articole care au ap\u0103rut \u00een La Nacion de Buenos Aires. La \u00eentoarcere, a demisionat din func\u021bia de secretar al Direc\u021biei \u0218colilor pentru a ocupa diverse catedre la \u0218coala Normal\u0103 \u0219i la Liceul de Domni\u0219oar\u0103 din La Plata, ata\u0219at Universit\u0103\u021bii.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1914, s-a stabilit \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u00een ora\u0219ul Lomas de Zamora \u0219i, timp de 17 ani productivi, a ocupat conducerea \u0218colii Normale, cre\u00e2ndu-\u0219i un prestigiu na\u021bional \u0219i interna\u021bional.\u00a0<\/p>\n
\u00a0\u00cen aceast\u0103 lung\u0103 perioad\u0103 de munc\u0103 constant\u0103 s-au \u00eenregistrat urm\u0103toarele ini\u021biative: \u00eenfiin\u021barea \u0218colii Normale Pro - predecesorul Asocia\u021biei Cooperatorilor - pe care o prezida distinsul vecin Manuel A. la Portela, dublarea cursurilor normale, instalarea \u0219colii \u00een cl\u0103direa nou\u0103 (strada Beruti, Banfield) cu administrare proprie, constituirea unei biblioteci de 4.000 de volume, crearea cabinetelor de fizic\u0103 \u0219i chimie, a s\u0103lii de h\u0103r\u021bi, formarea muzeului de istorie natural\u0103, achizi\u021bionarea unui pian, excursii instructive, \u0219edin\u021be cinem\u00e1togr\u00e1fice, proiec\u021bii luminoase \u00een s\u0103lile de clas\u0103 etc.\u00a0<\/p>\n
\u00cen plus, la acea vreme s-au stabilit urm\u0103toarele: me\u0219te\u0219uguri, gimnastic\u0103 gratuit\u0103, discu\u021bii despre igien\u0103 \u0219i bunele maniere, publicarea de lucr\u0103ri educative, furnizarea de manuale pe credit \u0219i cu reducere, serviciu de cafea cu lapte pentru 500 de elevi \u0219i obligativitatea purt\u0103rii \u0219or\u021bului alb \u00een interiorul \u0219colii.\u00a0<\/p>\n
\u00cen ciuda pu\u021binului timp pe care \u00eel avea la dispozi\u021bie, voca\u021bia literar\u0103 nu l-a abandonat \u0219i \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a publicat: \"Guvernul, administra\u021bia \u0219i igiena c\u0103minului\", \"Interpretarea, domeniul de aplicare \u0219i aplica\u021biile principiilor pestalozziene\", \"Metodologia pred\u0103rii intuitive\", \"Curs de pedagogie de prim an pentru \u0219colile normale din Republica Argentina\" \u0219i \"Tratat de disciplin\u0103 \u0219colar\u0103\".\u00a0<\/p>\n
Dup\u0103 aceast\u0103 activitate intens\u0103, a decis s\u0103 se retrag\u0103 \u00een 1931, pentru a se dedica pe deplin transmiterii experien\u021belor, g\u00e2ndurilor \u0219i ideologiilor sale. A publicat \"\u0218tiin\u021ba istoric\u0103 \u0219i filozofia istoriei\" (Spiritul \u0219i metoda pred\u0103rii sale), declarat\u0103 de Consiliul Universitar din Nicaragua ca fiind ... \"singura de acest fel \u00een limba spaniol\u0103\" \u0219i adoptat\u0103 ca text \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103. A primit, de asemenea, Marea Diplom\u0103 de Onoare a Sec\u021biei Pedagogice la concursul de lucr\u0103ri americane desf\u0103\u0219urat la Matanzas, Cuba, \u00een 1938.\u00a0<\/p>\n
\"Principii de metodologie general\u0103 sau no\u021biuni de logic\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i pedagogic\u0103\" a fost publicat\u0103 \u00een 1939, iar \"No\u021biuni de disciplin\u0103 \u0219colar\u0103\" a ap\u0103rut \u00een 1941. \u00cen 1942 a publicat \"Tiranul Ro\u0219a\" (judecat\u0103 istoric\u0103 bazat\u0103 pe precedente revolu\u021bionare, principii democratice \u0219i norme de moral\u0103 politic\u0103), lucrare polemic\u0103 \u00een care a urm\u0103rit sever personalitatea \u0219i activitatea guvernului restaurator. J. A. Ferreira a ap\u0103rut \u00een 1943, pentru a populariza opera acelui prieten cu care a colaborat \u00een etapa correntin\u0103 a vie\u021bii sale.\u00a0\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1948, Ateneul de \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103 din Mexic l-a numit membru de onoare pentru activitatea sa de publicist, iar \u00een 1957 a fost numit academician de drept al Academiei Argentiniene de Educa\u021bie.\u00a0<\/p>\n
\u00cen casa domneasc\u0103 din strada Italia nr. 58, care i-a ad\u0103postit familia, c\u0103r\u021bile \u0219i operele de art\u0103 timp de 45 de ani, a murit la Lomas de Zamora - Buenos Aires, la 8 ianuarie 1959, la v\u00e2rsta de 90 de ani, \u00eenconjurat de copii, nepo\u021bi, prieteni \u0219i adep\u021bi ai principiilor sale, care \u00eel vizitau asiduu.\u00a0<\/p>\n
A fost colaborator \u00een La Prensa, La Nazione, La Raz\u00f3n \u0219i La Vanguardia din Buenos Aires; \"Rivista Pedagogica\" \u0219i \"La Scuola Moderna\" din Madrid, \"Rivista Pedagogica\" din Roma, \"Nuova Era\" din Ecuador \u0219i \u00een numeroase ziare din interiorul \u021b\u0103rii.\u00a0<\/p>\n
\u00cen momentul mor\u021bii sale, avea 29 de c\u0103r\u021bi publicate \u0219i preg\u0103tise alte 19 pentru publicare. Din opera sa, se remarc\u0103 o aderen\u021b\u0103 de nezdruncinat la principiile pozitivismului \u0219i la Augustus Comte, a c\u0103rui oper\u0103 a consemnat-o \u00een mod meticulos.\u00a0<\/p>\n
Biblioteca sa se afl\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Lomas din Zamora.<\/p>\n
\u00a0<\/p>","protected":false},"featured_media":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_relevanssi_hide_post":"","_relevanssi_hide_content":"","_relevanssi_pin_for_all":"","_relevanssi_pin_keywords":"","_relevanssi_unpin_keywords":"","_relevanssi_related_keywords":"","_relevanssi_related_include_ids":"","_relevanssi_related_exclude_ids":"","_relevanssi_related_no_append":"","_relevanssi_related_not_related":"","_relevanssi_related_posts":"","_relevanssi_noindex_reason":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}}},"class_list":["post-10854","testimonianza","type-testimonianza","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/testimonianza\/10854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/testimonianza"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/testimonianza"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}