{"id":10853,"date":"2014-02-12T12:02:53","date_gmt":"2014-02-12T11:02:53","guid":{"rendered":"https:\/\/fpc.ms-dev.it\/testimonianza\/resena-biografica-de-un-inmigrante\/"},"modified":"2014-02-12T12:02:53","modified_gmt":"2014-02-12T11:02:53","slug":"resena-biografia-unui-inmigrant","status":"publish","type":"testimonianza","link":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/testimonianza\/resena-biografica-de-un-inmigrante\/","title":{"rendered":"Resena biografica de un inmigrant"},"content":{"rendered":"<p>Resena biografica de un inmigrant toscan de virtu\u021bi simple \u0219i exemplare; Giuseppe Giovanni Diani, tat\u0103l nostru, \u00eenso\u021bit de o femeie de o mare obliga\u021bie \u0219i t\u0103rie; Ana Canale, mama noastr\u0103.<\/p>\n<p>Sus Hijos<\/p>\n<p>Eduardo, Martha \u0219i Ana Maria<\/p>\n<p>GIUSEPPE GIOVANNI DIANI<\/p>\n<p>n\u0103scut \u00een Verrucole, Comune de S. Romano in Garfagnana Provincia di Lucca la 19 octombrie 1899, au fost p\u0103rin\u021bii s\u0103i Pellegrino DIANI \u0219i Rosaria BIAGIONI.<\/p>\n<p>La 17 ani, \u00een ziua de mai 1917, a fost \u00eencorporat \u00een Regimentul 3 Alpino, unde a luptat \u00een campaniile italo-austriac\u0103 \u0219i albanez\u0103, \u0219i a fost licen\u021biat \u00een ziua de 10 martie 1921.<\/p>\n<p>\u00cen data de 5 mai 1971, i s-a acordat titlul onorific de Cavaler al Ordinului Vittorio Veneto.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 situa\u021biei dificile din Europa dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een anul 1924, decide s\u0103 emigreze \u00een Republica Argentina.<\/p>\n<p>Parte din portul Genova \u00een ziua de 3 iunie 1924, pe drumul lui Cesare Battisti, cu destina\u021bia portul Buenos Aires, unde ajunge la 26 iunie 1924, radic\u00e2ndu-se \u00een Ga1vez, provincia Santa Fe.<\/p>\n<p>Primele sale munci au fost pe c\u00e2mp, apoi a lucrat ca muncitor \u00een cadrul unei companii engleze\u0219ti dedicate construc\u021biei de c\u0103i ferate. Ulterior, a \u00eenv\u0103\u021bat meseria de muncitor \u00een construc\u021bii, particip\u00e2nd la construc\u021bia sediului de la Aduana din ora\u0219ul Rosario, provincia Santa Fe, al doilea ora\u0219 important din Republica Argentina. Aceste lucr\u0103ri i-au permis s\u0103 trimit\u0103 \u00een mod frecvent ajutoare economice \u0219i p\u0103rin\u021bilor s\u0103i care au r\u0103mas \u00een Italia \u0219i, \u00een plus, s\u0103 cumpere propria cas\u0103, unde locuia, dup\u0103 ce a s\u0103rb\u0103torit c\u0103s\u0103toria sa, \u00een ziua de 17 octombrie 1936, cu Ana CANALE, fiica imigran\u021bilor piemontes Francisco CANALE \u0219i Margarita Rinero, iar \u00een ziua de 2 august 1937, a ap\u0103rut primul s\u0103u copil, Eduardo Angel Pellegrino.<\/p>\n<p>La 26 septembrie 1938, pe 26 septembrie, a doua sa fiic\u0103, Martha Rosa Margarita.<\/p>\n<p>Pe 25 mai 1940, pe 25 mai 1940, se na\u0219te cea de-a treia fiic\u0103 a sa, Ana Maria.<\/p>\n<p>\u00cen c\u0103utarea progresului, s-a mutat \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u00een anul 1943, la Villa Carlos Paz, provincia Cordoba, unde continu\u0103 s\u0103 lucreze la construc\u021bie, ceea ce \u00eei permite s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 cu propriile m\u00e2ini o cas\u0103 \u0219i o pensiune pe care o g\u0103zduie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie.<\/p>\n<p>Con el correr de los anos, recibe su meracida jubilacion que se complementa con la Pension otorgada por el Gobierno de Italia.<\/p>\n<p>Rodeado del carino de familia sa \u0219i el aprecio de numero\u0219ii s\u0103i prieteni \u0219i p\u0103rin\u021bi, tr\u0103ie\u0219te p\u00e2n\u0103 la 94 de ani.<\/p>\n<p>Esta se la breve resena de su vida, basada en el trabajo, la bontad y la honradez, que quendan como ejemplo a seguir por sus tres hijos, sus cuatro nietosy cuatro bisnietos.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Septiembre de 2004-Villa Carlos Paz - Cordoba - Rep. Argentina<\/p>","protected":false},"featured_media":10244,"template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_relevanssi_hide_post":"","_relevanssi_hide_content":"","_relevanssi_pin_for_all":"","_relevanssi_pin_keywords":"","_relevanssi_unpin_keywords":"","_relevanssi_related_keywords":"","_relevanssi_related_include_ids":"","_relevanssi_related_exclude_ids":"","_relevanssi_related_no_append":"","_relevanssi_related_not_related":"","_relevanssi_related_posts":"","_relevanssi_noindex_reason":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}}},"class_list":["post-10853","testimonianza","type-testimonianza","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/testimonianza\/10853","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/testimonianza"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/testimonianza"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10853"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}