{"id":34300,"date":"2023-05-03T11:30:55","date_gmt":"2023-05-03T09:30:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/?post_type=attivita&#038;p=34300"},"modified":"2023-09-18T11:41:33","modified_gmt":"2023-09-18T09:41:33","slug":"2022","status":"publish","type":"attivita","link":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/attivita\/2022\/","title":{"rendered":"2022"},"content":{"rendered":"<p><strong>Raport de activitate 2022<\/strong><\/p>\n<p><strong><u>Caracteristici \u0219i activit\u0103\u021bi institu\u021bionale ale Funda\u021biei Paolo Cresci<\/u><\/strong><\/p>\n<p>Funda\u021bia Paolo Cresci pentru istoria emigra\u021biei italiene \u00ee\u0219i propune s\u0103 promoveze cunoa\u0219terea fenomenelor istorice \u0219i sociale legate de emigra\u021bie din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n<p>Arhiva Funda\u021biei con\u021bine mii de scrisori, fotografii, documente oficiale, ziare de epoc\u0103 \u0219i obiecte de colec\u021bie extrem de rare, dintre care doar o mic\u0103 parte este expus\u0103 \u00een muzeu. Arhiva constituie cea mai important\u0103 colec\u021bie existent\u0103 privind fenomenul, cu aproximativ 15.000 de articole, la care se adaug\u0103 noile achizi\u021bii. Conectat\u0103 la arhiv\u0103 se afl\u0103 o bibliotec\u0103 specializat\u0103 \u00een emigra\u021bie, cu peste 1300 de titluri. At\u00e2t arhiva, c\u00e2t \u0219i biblioteca se \u00eembog\u0103\u021besc prin dona\u021bii de la persoane private \u0219i prin achizi\u021bii de texte rare pe pia\u021ba anticarilor. Arhiva Funda\u021biei este notificat\u0103 de c\u0103tre Ministerul Culturii, iar Muzeul este recunoscut ca muzeu de importan\u021b\u0103 regional\u0103 de c\u0103tre regiunea Toscana. De asemenea, acesta de\u021bine o bogat\u0103 Mediatec\u0103 ce colec\u021bioneaz\u0103 \u00een principal filme de produc\u021bie proprie. Materialul, care este depozitat \u00eentr-un dulap \u00eenchis, are o dimensiune de 4 ml. Filmele sunt disponibile pentru \u0219coli, cercet\u0103tori, entuzia\u0219ti \u0219i pentru unii pe canalul YouTube \u0219i pe site-ul web <a href=\"http:\/\/www.museoemigrazioneitaliana.org\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">www.museoemigrazioneitaliana.org<\/a>.<\/p>\n<p>Este alc\u0103tuit\u0103 din materiale audiovizuale realizate pentru produc\u021bia de filme \u0219i \u00een timpul proiectelor din str\u0103in\u0103tate \u0219i al activit\u0103\u021bilor de cercetare din Italia.<\/p>\n<p>Funda\u021bia este inclus\u0103 \u00een tabelul trienal al Ministerului Culturii ca institut cultural important \u0219i eligibil.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 actualit\u0103\u021bii temei emigra\u021biei\/imigra\u021biei, funda\u021bia promoveaz\u0103 activit\u0103\u021bi de sensibilizare cu privire la aceste realit\u0103\u021bi prin evenimente culturale, conferin\u021be, dezbateri \u0219i public\u0103 texte despre istoria emigra\u021biei italiene.<\/p>\n<p>Organizeaz\u0103 expozi\u021bii fotografice \u0219i documentare, public\u0103 o serie intitulat\u0103 \"Quaderni della Fondazione Paolo Cresci\", care num\u0103r\u0103 \u00een prezent 12 exemplare, promoveaz\u0103 evenimente, \u00een special \u00een \u0219coli, pe tema migra\u021biei, particip\u0103 la evenimente na\u021bionale (expozi\u021bii, spectacole, activit\u0103\u021bi de cercetare etc.).<\/p>\n<p>Promoveaz\u0103 activit\u0103\u021bi de studiu \u0219i cercetare privind realit\u0103\u021bile istorice \u0219i contemporane ale fenomenelor migratorii, prin colectarea de m\u0103rturii ale unor vechi \u0219i noi protagoni\u0219ti ai emigra\u021biei italiene. A produs un film despre emigra\u021bia contemporan\u0103 a tinerilor intitulat \"Italia addio, non torner\u00f2\", prezentat \u00een diferite locuri din Italia \u0219i din str\u0103in\u0103tate \u0219i difuzat de televiziunile na\u021bionale (Mediaset) \u0219i, recent, un film despre Astor Piazzolla, cu ocazia centenarului na\u0219terii sale, care ia \u00een considerare str\u0103mo\u0219ii materni ai muzicianului care au emigrat din Garfagnana la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea.<\/p>\n<p>Garant\u00e2nd un serviciu de cercetare arhivistic\u0103 \u0219i bibliografic\u0103 (bibliotec\u0103 \u0219i mediatec\u0103), este un punct de referin\u021b\u0103 pentru cercet\u0103torii emigra\u021biei italiene, precum \u0219i pentru produc\u0103torii de filme istorice despre emigra\u021bia italian\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103. Prin punerea la dispozi\u021bie online, la cerere, a \"Bollettino italiano dell'emigrazione\" (o lucrare publicat\u0103 de Commissariato per l'emigrazione \u00eentre 1907 \u0219i 1926, greu de g\u0103sit), dup\u0103 un proces de digitizare care a durat mai mul\u021bi ani (36 600 de scan\u0103ri), ofer\u0103 cercet\u0103torilor din \u00eentreaga lume posibilitatea de a accesa un instrument de studiu fundamental pe tema emigra\u021biei italiene.<\/p>\n<p>A finalizat prima faz\u0103 de digitalizare a textelor rare despre istoria emigra\u021biei pentru a le pune la dispozi\u021bia cercet\u0103torilor online, cre\u00e2nd astfel prima bibliotec\u0103 online pe aceast\u0103 tem\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Administreaz\u0103 Muzeul Paolo Cresci, care este deschis zilnic (deschis de diminea\u021ba p\u00e2n\u0103 dup\u0103-amiaza \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, cu excep\u021bia zilei de luni) \u0219i care ofer\u0103 vizitatorilor tururi ghidate, ateliere educa\u021bionale etc. Muzeul este \u00een prima linie \u00een garantarea accesibilit\u0103\u021bii pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, nev\u0103z\u0103tori \u0219i cu deficien\u021be de vedere (ghid \u00een Braille, obiecte pentru percep\u021bie tactil\u0103 etc.), surzi (ghid \u00een limba L.I.S.), dispune de ghiduri audio \u00een trei limbi, cu c\u0103\u0219ti de unic\u0103 folosin\u021b\u0103. Urmeaz\u0103 extinderea utilizatorilor c\u0103tre ini\u021biative destinate tinerilor \u0219i noilor cet\u0103\u021beni: prin intermediul codurilor QR de pe panourile traseului expozi\u021bional este posibil\u0103 conectarea la site-ul Funda\u021biei, la rubrica \"Muzeul\", care este disponibil \u00een 9 (nou\u0103) limbi: italian\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, francez\u0103, german\u0103, chinez\u0103, arab\u0103, rom\u00e2n\u0103, albanez\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen 2022, c\u00e2nd s-au \u00eemplinit 25 de ani de la moartea lui Paolo Cresci, Funda\u021bia Paolo Cresci a atins pragul de 20 de ani de activitate.<\/p>\n<p>Prin urmare, punctul central al numeroaselor evenimente organizate a fost s\u0103rb\u0103torirea acestei etape importante, care reprezint\u0103 un succes semnificativ \u0219i un r\u0103spuns pozitiv la obiectivele funda\u021biei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><u>Expozi\u021bii<\/u><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Arat\u0103 <em>Nave de h\u00e2rtie. O sut\u0103 de ani de emigra\u021bie italian\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Expozi\u021bia organizat\u0103 ca un omagiu adus memoriei lui Paolo Cresci, la 25 de ani de la moartea sa, a fost \u0219i o ocazie de a s\u0103rb\u0103tori cei 20 de ani de activitate a Funda\u021biei.<\/p>\n<p>\u00cen colaborare cu jurnalistul \u0219i colec\u021bionarul de amintiri \u0219i documente istorice despre emigra\u021bia italian\u0103, Massimo Cut\u00f2, fost partener de cercetare al lui Paolo Cresci, expozi\u021bia prezint\u0103 afi\u0219e de nave \u0219i materiale publicitare ale principalelor companii maritime europene, de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een primele decenii ale secolului urm\u0103tor, care \u00eei invitau pe emigran\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 patria \u0219i s\u0103 traverseze oceanul pentru a \u00eencerca aventura american\u0103.<\/p>\n<p>Acestea sunt \u00een mare parte postere, bro\u0219uri, publica\u021bii care arat\u0103 tr\u0103s\u0103turile stilistice \u0219i gustul estetic dintre eclectism \u0219i Art Deco \u0219i constituie un sector nestudiat al fenomenului \u00een perioada \"Marii Emigra\u021bii\".<\/p>\n<p>Prezentarea filmelor de epoc\u0103, dar \u0219i a filmelor documentare moderne (inclusiv a evenimentelor legate de emigrarea \u00een Argentina a lui Hugo Pratt, creatorul \u0219i ilustratorul pove\u0219tilor Corto Maltese) a eviden\u021biat, de asemenea, modul \u00een care patrimoniul arhivistic al Funda\u021biei Cresci, al colec\u021bionarilor \u0219i al altor institu\u021bii poate dialoga, oferind oportunit\u0103\u021bi importante pentru un studiu istoric \u0219i cultural aprofundat.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia prezentat\u0103 cu decoruri, filme de epoc\u0103 \u0219i documente \u0219i artefacte originale, realizat\u0103 dup\u0103 un design scenic de Alessandro Sesti, a fost \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de coloana sonor\u0103 special compus\u0103 de maestrul Gianmarco Caselli.<\/p>\n<p><u>Inaugurare 13 septembrie 2022<\/u><\/p>\n<p>\"Paper Ships\" pentru a spune povestea uneori tragic\u0103 a migran\u021bilor care s-au \u00eembarcat pe nave \u00een c\u0103utarea norocului. O expozi\u021bie captivant\u0103 pentru a descoperi c\u0103l\u0103torii de speran\u021be, vise \u0219i dezam\u0103giri.<\/p>\n<p>Interven\u021bii realizate de:<\/p>\n<p>Mario Pardini - primarul ora\u0219ului Lucca;<\/p>\n<p>Luca Menesini - Pre\u0219edintele Provinciei Lucca;<\/p>\n<p>Ave Marchi - Pre\u0219edinte al Funda\u021biei Paolo Cresci;<\/p>\n<p>Ilaria Del Bianco - Pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Lucchesi nel Mondo;<\/p>\n<p>Raffaele Domenici - Vicepre\u0219edinte Fondazione Cassa di Risparmio di Lucca;<\/p>\n<p>Massimo Cut\u00f2 - Curator al expozi\u021biei;<\/p>\n<p>Pietro Luigi Biagioni - Director Funda\u021bia Paolo Cresci.<\/p>\n<p>Actorul Alessandro Bertolucci a primit sarcina de a citi fragmente selectate din cartea \"Sull'oceano\" de Edmondo De Amicis.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Arat\u0103 <em>Mun\u021bii<\/em> <em>Transhuman\u021ba migratoare \u00een Garfagnana \u0219i \u00een Valea Serchio<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Fenomenul migra\u021biei sezoniere a turmelor din Apeninii toscano-emilieni \u00een C\u00e2mpia Lucchese, precum \u0219i \u00een Maremma din Livorno \u0219i Grosseto, a constituit un aspect specific al p\u0103storitului \u00een Valea Serchio, care nu se preteaz\u0103 la practici sedentare din cauza caracteristicilor climatice ale zonei. Proiectul porne\u0219te de la con\u0219tientizarea rarit\u0103\u021bii activit\u0103\u021bii pastorale transhumante \u0219i a prezen\u021bei ultimilor protagoni\u0219ti ai emigra\u021biei sezoniere, cu implica\u021bii sociale \u0219i culturale interesante \u00een ceea ce prive\u0219te schimburile dintre comunit\u0103\u021bile gazd\u0103 \u0219i cele oaspete.<\/p>\n<p>Panourile expozi\u021biei, care pot fi mutate \u0219i, prin urmare, sunt potrivite pentru a reproduce evenimentul, prezint\u0103 documente de arhiv\u0103 pentru aspectele istorice, imagini fotografice ale teritoriului \u0219i dovezi materiale (tarabe, maiestre sacre, poteci, ad\u0103p\u0103tori, statui etc.), precum \u0219i transcrierea interviurilor directe cu ultimii purt\u0103tori ai tradi\u021biei.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><u>Prezent\u0103ri<\/u><\/p>\n<p><strong>Arat\u0103 <em>Mun\u021bii migratori Transhuman\u021ba din Garfagnana \u0219i Valea Serchio<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Expozi\u021bia expozi\u021biei itinerante <em>Mun\u021bi migratori<\/em>curatoriat\u0103 de Lucia Giovannetti \u0219i Pietro Luigi Biagioni \u00een Palatul Lorenzetti din Sillico, comuna Pieve Fosciana, ca parte a proiectului Transnational Project <em>CamBio Via<\/em><\/p>\n<p>30-31 iulie<\/p>\n<p>Expozi\u021bia expozi\u021biei itinerante <em>Mun\u021bi migratori<\/em>curatoriat\u0103 de Lucia Giovannetti \u0219i Pietro Luigi Biagioni \u00een incinta Muzeului Etnografic Provincial Don Luigi Pellegrini din San Pellegrino in Alpe, ca parte a Proiectului Transna\u021bional <em>CamBio Via<\/em> promovat\u0103 de Regiunea Toscana<\/p>\n<p>7-31 august<\/p>\n<p>Expozi\u021bia expozi\u021biei itinerante <em>Mun\u021bi migratori<\/em>de Lucia Giovannetti \u0219i Pietro Luigi Biagioni \u00een Alberese (Grosseto), \u00een cadrul Proiectului Transna\u021bional <em>CamBio Via<\/em> promovat\u0103 de Regiunea Toscana<\/p>\n<p>10-11 septembrie<\/p>\n<p>Expozi\u021bia expozi\u021biei itinerante <em>Mun\u021bi migratori<\/em>curatoriat\u0103 de Lucia Giovannetti \u0219i Pietro Luigi Biagioni \u00een Arhiva Antic\u0103 a Palatului Ducal din Lucca, ca parte a Proiectului Transna\u021bional <em>CamBio Via<\/em> promovat\u0103 de Regiunea Toscana<\/p>\n<p>Spectacol de c\u00e2ntece populare toscane cu purt\u0103torii de tradi\u021bie Paola Bertoncini \u0219i Marco Betti. Muzica tradi\u021bional\u0103 a ciobanilor din Apeninii toscan-emilieni interpretat\u0103 la cimpoi de etnomuzicologul Luca Gherardi.<\/p>\n<p>18 decembrie 2022-8 ianuarie 2023<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Vernisajul expozi\u021biei <em>Cele mai bune ur\u0103ri de la noi, cei care suntem departe<\/em> <\/strong><strong>I <\/strong><strong>Cr\u00e2mpeie de ipsos lucchese pentru valorificarea tradi\u021biei me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u00een raport cu fenomenul emigra\u021biei<\/strong>.<\/p>\n<p>Scrisori \u0219i felicit\u0103ri din \u00eentreaga lume, atunci c\u00e2nd apropierea s\u0103rb\u0103torilor de Cr\u0103ciun reaprinde nostalgia pentru cas\u0103 \u0219i familie. Tradi\u021bia figurinelor din ghips \u00een crearea personajelor care anim\u0103 scena na\u0219terilor, prezentat\u0103 prin intermediul unor importante statui antice de c\u0103tre compania Arte Barsanti din Bagni di Lucca, ultima p\u0103str\u0103toare a acestei activit\u0103\u021bi vechi de secole, str\u00e2ns legat\u0103 de fenomenul migra\u021biei din Valea Serchio.<\/p>\n<p>6 decembrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Arat\u0103\u00a0 <em>Cele mai bune ur\u0103ri de la noi, cei care suntem departe<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Expozi\u021bia prezint\u0103 publicului, cu ocazia Cr\u0103ciunului, o activitate tradi\u021bional\u0103 a emigra\u021biei lucchese, cea a \"figurinai\", un comer\u021b itinerant tipic pentru Valea Serchio din secolul al XVII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea, ai c\u0103rui lucr\u0103tori se deplasau pentru a-\u0219i vinde produsele \u00een Europa \u0219i America.<\/p>\n<p>Ace\u0219tia erau me\u0219te\u0219ugari, modelatori de mici statuete din ghips cu subiecte religioase sau decorative care \u00eempodobeau sufragerii mic-burgheze \u0219i personaje folosite pentru amenajarea de scene de na\u0219teri domestice. O meserie itinerant\u0103 care \u00eei obliga pe membrii \"companiilor\" (turn\u0103tori, finisori, coloratori, v\u00e2nz\u0103tori) s\u0103 petreac\u0103 perioade lungi de timp \u00een str\u0103in\u0103tate, p\u0103str\u00e2nd rela\u021biile cu familia prin scrisori \u0219i fotografii.<\/p>\n<p>Scrisori \u0219i felicit\u0103ri din toat\u0103 lumea, c\u00e2nd apropierea s\u0103rb\u0103torilor de Cr\u0103ciun reaprinde dorul de cas\u0103 \u0219i de familie<\/p>\n<p>Expozi\u021bia a fost amenajat\u0103 \u00een Capela S. Maria della Rotonda din Palatul Ducal, cu panouri ilustrate, proiec\u021bii \u0219i expunerea de statui antice din ghips puse la dispozi\u021bie de compania Arte Barsanti din Bagni di Lucca, ultimul produc\u0103tor tradi\u021bional de statui din ghips.<\/p>\n<p>Inaugurarea a fost precedat\u0103 de aprinderea pomului de Cr\u0103ciun de c\u0103tre Funda\u021bia Paolo Cresci \u0219i Provincia Lucca. Au fost prezen\u021bi cititorii \"N\u0103scu\u021bi s\u0103 citeasc\u0103\", reuni\u021bi la finalul cursului organizat de BiblioLucc@ - Re\u021beaua bibliotecilor \u0219i arhivelor din provincie \u0219i curatoriat de Centrul de s\u0103n\u0103tate pentru copii din Trieste.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia a fost deschis\u0103 publicului \u00een perioada 8 decembrie 2022 - 8 ianuarie 2023<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><u>Publica\u021bii<\/u><\/strong><\/p>\n<p><strong>Prezentarea c\u0103r\u021bii Carla Sodini <em>Forza a coraggio.Biografii \u0219i pove\u0219ti ale emigran\u021bilor din Lucca \u00een secolele XIV-XIX<\/em> \"Quaderni della Fondazione Paolo Cresci per la storia dell'emigrazione italiana\", nr. 11.<\/strong><\/p>\n<p>Volumul de fa\u021b\u0103 con\u021bine nu mai pu\u021bin de 46 de povestiri, unele scurte, altele mai lungi, care relateaz\u0103 pove\u0219tile \u0219i peripe\u021biile emigra\u021biei lucchese din 1300 p\u00e2n\u0103 \u00een 1800, deci cu mult \u00eenainte de marile exoduri care au avut loc \u00eentre jum\u0103tatea anilor 1800 \u0219i \u00eenceputul anilor 1900.<\/p>\n<p>Pove\u0219tile sunt dedicate unor personalit\u0103\u021bi care au desf\u0103\u0219urat activit\u0103\u021bi importante \u00een str\u0103in\u0103tate sau au fost protagoni\u0219tii unor evenimente uneori pu\u021bin cunoscute, dar totu\u0219i legate de inventivitate \u0219i spirit de aventur\u0103. De\u0219i se refer\u0103 la istoria emigra\u021biei din Lucca, scrierile se refer\u0103 \u00een principal la personalit\u0103\u021bi care au ales s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 patria din motive de succes profesional \u00een domeniul antreprenorial, artistic, literar, religios, militar \u0219i jurnalistic. Dar exist\u0103 \u0219i pove\u0219ti t\u0103cute ale unor ghicitori neferici\u021bi \u0219i ale unor oameni amesteca\u021bi \u00een vicisitudinile marilor evenimente ale istoriei<\/p>\n<p>Vineri, 8 aprilie Sala Mario Tobino de la Palazzo Ducale din Lucca<br \/>\nInterven\u021bii de<\/p>\n<p>Alessandro Bedini<\/p>\n<p>Amos Bertolacci,<\/p>\n<p>ValterVecellio<\/p>\n<p><strong>VIDEO de prezentare a c\u0103r\u021bii Carlei Sodini \"Forza e coraggio. Biografii \u0219i pove\u0219ti ale emigran\u021bilor din Lucca \u00een secolele XIV-XIX\".<\/strong>\"Caietele Funda\u021biei Paolo Cresci\", nr. 11<\/p>\n<div class=\"ast-oembed-container\" style=\"height: 100%;\"><iframe title=\"Prezentarea c\u0103r\u021bii &quot;FOR\u021a\u0102 \u0218I CURAJ&quot; de Carla Sodini\" width=\"500\" height=\"281\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/zE9roBNwSPk?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe><\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Massimo Cut\u00f2, Pietro Luigi Biagioni, <strong><em>Vapoare de h\u00e2rtie: o sut\u0103 de ani de emigra\u021bie de peste m\u0103ri<\/em><\/strong>, Lucca, Fondazione Paolo Cresci per la storia dell'emigrazione italiana, 2022.<\/p>\n<p>Catalogo della Mostra <strong><em>Nave de h\u00e2rtie. O sut\u0103 de ani de emigra\u021bie italian\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><strong><u>Activit\u0103\u021bi de predare \u0219i formare<\/u><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>PCTO (Pathways for Transversal Skills and Orientation) <\/strong><\/p>\n<p>Activat de Funda\u021bia Paolo Cresci cu clasele a IV-a ale I.S.I. Carrara-Nottolini-Busdraghi din Lucca.<\/p>\n<p>Competen\u021bele transversale \u0219i orientarea au avut loc prin intermediul expozi\u021biilor Navi di Carta (Nave de h\u00e2rtie) \u0219i Montagne che migrano (Mun\u021bii care migreaz\u0103), organizate \u00een perioada septembrie-decembrie, \u0219i au reprezentat coloana vertebral\u0103 a activit\u0103\u021bii convenite cu profesorii \u0219i persoanele de contact din cadrul PCTO.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0\"\u0218coal\u0103 \u0219i memorie\" la I.T.C. 'Francesco Carrara' din Lucca: conferin\u021b\u0103 \u0219i proiec\u021bie de film <em>Arandora Star o tragedie uitat\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Un studiu istoric aprofundat asupra tragediei uitate a navei Arandora Star, propus \u0219i dezvoltat de directorul Fondazione Paolo Cresci Pietro Luigi Biagioni, care a implicat elevii claselor de liceu ale I.T.C. \"Francesco Carrara\" din Lucca, a fost o ocazie de a aprofunda \u0219i redescoperi o istorie tragic\u0103 a secolului XX.<\/p>\n<p>Arandora Star, o tragedie uitat\u0103, povestea unui vas care, dup\u0103 izbucnirea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a transportat sute de emigran\u021bi italieni care tr\u0103iau de ani de zile \u00een Sco\u021bia, integr\u00e2ndu-se \u00een acest \u021besut social ca mici \u00eentreprinz\u0103tori \u00een sectorul comer\u021bului \u0219i al alimenta\u021biei publice. Considera\u021bi poten\u021biali inamici, uimi\u021bi \u0219i ne\u00eencrez\u0103tori \u00een ceea ce prive\u0219te soarta lor, au fost urca\u021bi la bordul vaporului pentru a fi deporta\u021bi \u00een Canada, o colonie a Regatului Unit. Torpilat de un submarin german, vasul s-a scufundat: peste 700 de persoane au murit, dintre care 500 erau emigran\u021bi italieni. Povestea spus\u0103 \u00een filmul documentar <em>Steaua Arandora, o tragedie uitat\u0103<\/em>coprodus\u0103 de Fondazione Paolo Cresci per la storia dell'emigrazione italiana \u0219i Noi TV, a fost prezentat\u0103 claselor \u00een cadrul schimburilor culturale care au prilejuit \u0219i o experien\u021b\u0103 de alternan\u021b\u0103 a activit\u0103\u021bii \u0219colare cu colaborarea valoroas\u0103 a mai multor clase la gestionarea expozi\u021biei \"Giro giro tondo, gioca il mondo\" (\u00centoarce-te \u00een cerc, joac\u0103-te cu lumea), amenajat\u0103 \u00een decembrie \u00een Sala Tobino a Palatului Ducal.<\/p>\n<p>22 februarie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>FAM\u1d1c, \u029f\u1d00 G\u026a\u1d0f\u0280\u0274\u1d00\u1d1b\u1d00 N\u1d00\u1d22\u026a\u1d0f\u0274\u1d00\u029f\u1d07 \u1d05\u1d07\u029f\u029f\u1d07 \u0493\u1d00\u1d0d\u026a\u0262\u029f\u026a\u1d07 \u0493\u1d00\u1d0d\u026a\u0262\u029f\u026a\u1d07 \u1d00\u029f M\u1d1cs\u1d07\u1d0f!<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Diferite, dar egale <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Cu ocazia <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/famigliealmuseo\/?__cft__%5b0%5d=AZVYhx1bHAHGvogZfM3LcuB7Woh9gokmBfNeDUOPbmbAlv_7TwqcSeEz_S3UOCeqkmuJlzj3mzYUPdFkkVN1QGZstY_df0Cvyxk34bIPpKMxtO6EqIhIh-sLarqg9EMdq4vE2fA31MGVYaF_YY1qdnRIDzY_ixxGkuLtgBAJt-UlMGvyJEnqaKbMM26j7HJsvlY&amp;__tn__=kK-R\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">FAMu<\/a> La edi\u021bia din 2022, Muzeul a oferit ateliere educative pentru copii cu v\u00e2rste \u00eentre 5 \u0219i 10 ani \u0219i anima\u021bii pentru copiii mai mari, pe temele \u0219i sugestiile prezentate vizitatorilor de expozi\u021bia \"Navi di Carta. O sut\u0103 de ani de emigra\u021bie italian\u0103 peste hotare\".<\/p>\n<p>9 octombrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ateliere educa\u021bionale ce pasiune!<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen cadrul ini\u021biativelor desf\u0103\u0219urate \u00een marja expozi\u021biei \"Navi di Carta, Cento anni di emigrazione italiana oltre oceano\" (Nave de h\u00e2rtie, o sut\u0103 de ani de emigra\u021bie italian\u0103 peste ocean), mai mul\u021bi elevi s-au confruntat cu Corto Maltese, marinarul emigrant!<\/p>\n<p>Al\u0103turi de Lucia Morelli, expert \u00een didactica muzeelor \u0219i a patrimoniului cultural, studen\u021bii de la Istituto Comprensivo di Castelnuovo di Garfagnana<\/p>\n<p>12 octombrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Curs de catalogare \u021binut de Prof. Emanuele Pellegrini (IMT Scuola Alti studi Lucca) <\/strong><\/p>\n<p>Introducere \u00een domeniul catalogului \u0219i al catalog\u0103rii obiectelor de interes cultural. Scopul \u00eent\u00e2lnirii a fost de a oferi un context istoric.<\/p>\n<p>Pornind de la o discu\u021bie despre rela\u021bia cu conceptul de inventariere, \u00eent\u00e2lnirea a urm\u0103rit s\u0103 verifice premisele istorice ale inventarierii unor grupuri de obiecte considerate de interes special (opere de art\u0103, instrumente \u0219tiin\u021bifice etc.).<\/p>\n<p>24 noiembrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Curs online: Transformarea digital\u0103 a patrimoniului cultural: con\u021binut digital pentru muzee. <\/strong><\/p>\n<p>Cursul, care s-a desf\u0103\u0219urat online pe parcursul mai multor zile, a avut ca scop s\u0103 ofere indica\u021bii metodologice \u0219i informative operatorilor muzeali din provincia Lucca, \u00een special celor care apar\u021bin sistemului muzeal, cu privire la perspectivele didactice, expozi\u021bionale \u0219i de comunicare oferite de noile tehnologii digitale. Au fost ilustrate sisteme inovatoare \u0219i experien\u021be realizate \u00een Italia \u0219i \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u0219te valorificarea \u0219i implementarea utiliz\u0103rii realit\u0103\u021bilor muzeale (reconstituiri fotografice, realitate augmentat\u0103, holografie etc.).<\/p>\n<p>Prelegerile au fost \u021binute de proprietarul companiei Carraro Lab din Brescia, una dintre cele mai avansate companii din acest sector la nivel na\u021bional.<\/p>\n<p>23-30 iunie<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Achizi\u021bionarea de noi materiale documentare <\/strong><\/p>\n<p>Continu\u0103 achizi\u021bia de noi materiale documentare \u0219i de suveniruri din emigra\u021bie donate de familii \u0219i colec\u021bionari sau achizi\u021bionate de pe pia\u021ba de antichit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Una dintre cele mai originale \u0219i mai semnificative provine din arhivele unei agen\u021bii de turism din Salerno, specializat\u0103 \u00een oferirea de \"pasaje\" c\u0103tre America emigran\u021bilor din sudul Italiei \u0219i din Campania \u00een special, \u00eentre anii 1930 \u0219i 1950.<\/p>\n<p><strong>Digitizarea materialului documentar<\/strong><\/p>\n<p>Unul dintre obiectivele Funda\u021biei Paolo Cresci pentru anul 2022 a fost acela de a implementa activit\u0103\u021bi \u00een domeniul digitaliz\u0103rii \u0219i al comunic\u0103rii online, sporind dotarea cu echipamente IT \u0219i competen\u021bele profesionale ale operatorilor, inclusiv prin ac\u021biuni de formare profesional\u0103 specifice.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0<u>Activit\u0103\u021bi de promovare \u0219i\/sau organizare cultural\u0103<\/u><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ceremonii \u00een memoria lui Paolo Cresci la Fosciandora (Lu), ora\u0219ul s\u0103u de adop\u021bie.<\/strong><\/p>\n<p>La 25 de ani de la moartea lui Paolo Cresci, municipalitatea din Fosciandora a reamintit activitatea sa neobosit\u0103 de cercet\u0103tor al istoriei emigra\u021biei italiene, leg\u00e2nd numele s\u0103u de Centrul pentru copil\u0103rie, adolescen\u021b\u0103 \u0219i familie, pentru a-l indica drept model pentru noile genera\u021bii. De fapt, \u00een Fosciandora, Cresci avea rude din partea mamei sale \u0219i aici a cunoscut-o pe Silvana, cea care i-a fost mai t\u00e2rziu so\u021bie, devenind astfel ora\u0219ul s\u0103u adoptiv.<\/p>\n<p>Centrul care poart\u0103 numele lui Paolo Cresci este situat la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b de prim\u0103rie \u0219i este un centru social pentru tineri \u0219i familii, precum \u0219i pentru asocia\u021biile s\u0103te\u0219ti.<\/p>\n<p>Seara a fost \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de prezentarea c\u0103r\u021bii lui Gugliemo Franchi intitulat\u0103 \"Il profumo di Elicrisio, emigrare con i miei nonna nell'America di fine Ottocento\" (Parfumul de Helichrysum, emigrare cu bunicii mei \u00een America de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea).<\/p>\n<p>De asemenea, a fost prezentat\u0103 publicului o expozi\u021bie de documente colectate de Paolo Cresci intitulat\u0103 <em>C\u00e2nd toscanii au descoperit \"La Merica<\/em>18 panouri cu fotografii \u0219i documente de epoc\u0103 descriu emigrarea din \u021bara noastr\u0103 \u00een America.<\/p>\n<p>15 august<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prezentarea documentarului <em>Domnul Minunat<\/em> \u00een Bolognana (Gallicano)<\/strong><\/p>\n<p>Documentarul, realizat de compania american\u0103 Awen Film \u00een coproduc\u021bie cu Funda\u021bia Paolo Cresci, spune povestea lui Zeffirino Poli, un emigrant care a plecat din Bolognana, un c\u0103tun din Gallicano, foarte s\u0103rac, pentru a emigra mai \u00eent\u00e2i \u00een Fran\u021ba, ca modelator de statuete din ghips, apoi \u00een America, unde a deschis o expozi\u021bie de statuete din ghips ale unor persoane celebre, la care a ad\u0103ugat mici spectacole de teatru \u0219i divertisment. A avut at\u00e2t de mult succes, \u00eenc\u00e2t \u00een c\u00e2\u021biva ani a devenit unul dintre cei mai mari impresari de teatru din America de Nord, lucr\u00e2nd cu cei mai faimo\u0219i actori ai vremii, inclusiv cu Charlie Chaplin. Documentarul a fost prezentat popula\u021biei din ora\u0219ul natal al omului de afaceri, cu o introducere realizat\u0103 de Luca Peretti, un istoric de film de la \u00eenceputul secolului XX. C\u00e2nt\u0103rea\u021ba de oper\u0103 Luana Pellegrineschi, descendent\u0103 direct\u0103 a lui Zeffirino Poli, a fost prezent\u0103. Filmul a fost difuzat recent pe RAI 3.<\/p>\n<p>Cu acest prilej, a fost prezentat\u0103 cartea lui Marcello Mazzanti <em>Mam\u0103 uite<\/em>, o poveste roman\u021bat\u0103 care \u00eencruci\u0219eaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din via\u021ba lui Zeffirino Poli cu cele ale emigra\u021biei figurinistilor care au p\u0103r\u0103sit satul Bolognana pentru a vinde statuete de ghips \u00een toat\u0103 lumea.<\/p>\n<p>2 august<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Participarea la Ziua Interna\u021bional\u0103 a Muzeelor 2022<\/strong><\/p>\n<p>De Ziua Interna\u021bional\u0103 a Muzeelor, instituit\u0103 de ICOM \u00een 1977, cu scopul de a le face con\u0219tiente de valoarea lor ca mijloc important de schimb cultural, de \u00eembog\u0103\u021bire a culturilor \u0219i de dezvoltare a \u00een\u021belegerii reciproce, a cooper\u0103rii \u0219i a p\u0103cii \u00eentre popoare, Muzeul Paolo Cresci a participat cu o prezentare VIDEO a Muzeului \u0219i cu ini\u021biative de valorificare a temei emigra\u021biei\/imigra\u021biei ca element important \u00een \u00een\u021belegerea dinamicii sociale contemporane.<\/p>\n<p>18 mai<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Documentar <em>Garfagnana pentru Astor Piazzolla<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Produc\u021bia unui set de DVD-uri cu <em>documentar La Garfagnana per Astor Piazzolla cu ocazia centenarului na\u0219terii sale<\/em>.<\/p>\n<p>Cu ocazia centenarului na\u0219terii muzicianului Astor Piazzolla, Fondazione Paolo Cresci, a produs, \u00een regia lui Abramo Rossi \u0219i \u00een colaborare cu televiziunea NOI TV, documentarul <em>Garfagnana pentru Astor Piazzolla<\/em>. Filmul, cu o durat\u0103 de aproximativ 30 de minute, prezint\u0103 documente de arhiv\u0103, fotografii vechi \u0219i m\u0103rturii inedite din Italia \u0219i Argentina, ale rudelor \u0219i cunoscu\u021bilor marelui muzician, ai c\u0103rui str\u0103mo\u0219i materni au emigrat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea din Massa Sassorosso, \u00een comuna Villa Collemandina. Filmul, difuzat de c\u0103tre radiodifuzorul local Noi TV \u00een cadrul rubricii I Colori del Serchio, a fost editat \u00eentr-un set de DVD \u0219i distribuit \u00een \u0219coli \u0219i printre admiratorii celebrului muzician.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><u>Spectacole muzicale \u0219i teatrale<\/u><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Concert de muzic\u0103 pastoral\u0103 tradi\u021bional\u0103 <\/strong><\/p>\n<p>Concert sus\u021binut de Pietro Lino Grandi \u0219i Elena Battaglini la Muzeul Etnografic Provincial Don Luigi Pellegrini din San Pellegrino in Alpe, \u00een cadrul proiectului <em>CamBio Via<\/em> promovat\u0103 de Regiunea Toscana<\/p>\n<p>8 august<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Un spectacol de teatru de Michele Neri: <em>Pentru o Mediteran\u0103 a p\u0103cii, o mare de pove\u0219ti<\/em><\/strong><em>.<br \/>\n<\/em>Basme \u0219i legende din diferite \u021b\u0103ri riverane M\u0103rii noastre la Muzeul Paolo Cresci. Un covor de h\u00e2rtie al Mediteranei. Multe pove\u0219ti, curioase, ciudate \u0219i amuzante, pentru fiecare \u021b\u0103rm pe care ajunge nava noastr\u0103. S\u0103 cunoa\u0219tem \u0219i s\u0103 apreciem diversitatea pentru a cre\u0219te \u0219i a nu ne teme de ceea ce vine de departe. Pentru a asculta, tradi\u021bii \u0219i obiceiuri pe care, le g\u0103sim \u0219i noi aproape de noi. S\u0103 realiz\u0103m c\u0103, la fel ca oamenii, \u0219i pove\u0219tile c\u0103l\u0103toresc.<\/p>\n<p>29 septembrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Arat\u0103 <em>Nu numai inima<\/em> <\/strong><\/p>\n<p>Un spectacol de Michele Neri despre emigra\u021bie, povestit printr-un parcurs de lectur\u0103 care \u00eencepe cu \"Sull'oceano\", \u00een care Edmondo de Amicis \u00een 1889. O descriere magistral\u0103 a c\u0103l\u0103toriei sale reale spre Americi.<\/p>\n<p>De Amicis poveste\u0219te, cu mult\u0103 participare, mizeria \u0219i tenacitatea poporului migrant. \u00cemp\u0103r\u021birea \u00een clase arat\u0103 diversitatea vie\u021bii cotidiene, a ambi\u021biilor \u0219i a lucrurilor l\u0103sate \u00een urm\u0103 pentru totdeauna. Perspectivele diferite ale celor care au l\u0103sat totul \u00een urm\u0103 pentru a se afla \u00een condi\u021bii \u0219i mai rele, la mila profitorilor \u0219i a micilor proxene\u021bi. \u00cei descrie pe cei care, pe de alt\u0103 parte, pleac\u0103 cu tot confortul, din pur\u0103 pl\u0103cere sau din cauza spiritului \u00eenn\u0103scut de aventur\u0103. Cu ambi\u021bia de a urca \u0219i mai mult pe scara social\u0103, de a dob\u00e2ndi o nou\u0103 pozi\u021bie \u0219i de a exploata posibilit\u0103\u021bi de neconceput \u00een Italia, dar posibile \u00een Lumea Nou\u0103 \ud83c\udf0d.<br \/>\nNava se va dovedi a fi un microcosmos, o miniatur\u0103 a lumii cu situa\u021biile sale imprevizibile \u0219i cu multiple fa\u021bete.<\/p>\n<p>14 octombrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prieten Muzeul 2022 Regiunea Toscana Proiect PEACE, PEACE !<\/strong><\/p>\n<p>Ini\u021biativ\u0103 de primire \u0219i vizit\u0103 ghidat\u0103 la Muzeul Paolo Cresci pentru un grup mare de copii ucraineni care tr\u0103iesc \u00een centrele de refugia\u021bi din Lucca<\/p>\n<p>17 mai<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Activit\u0103\u021bi de promovare a accesibilit\u0103\u021bii pentru nev\u0103z\u0103tori:  Traseu de emigrare \u00een municipalitatea Pescaglia (Lu)<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen colaborare cu funda\u021bia Paolo Cresci, care a pus la dispozi\u021bie imagini \u0219i texte, municipalitatea din Pescaglia (Lucca) a creat un traseu pentru nev\u0103z\u0103tori de-a lungul unei poteci, umbrit\u0103 de castani seculari, care str\u0103bate o zon\u0103 vast\u0103 de pe teritoriul municipal. Tema aleas\u0103 a fost cea a emigra\u021biei, un fenomen foarte resim\u021bit pe teritoriul comunei, deoarece este p\u0103m\u00e2ntul de unde au plecat multe persoane pentru a merge s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Participarea la celebrarea anual\u0103 a Zilei Tuscanilor \u00een lume Prezentarea \u00een regiunea Toscana a <em>documentar The Garfagnana pentru Astor Piazzolla<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Floren\u021ba, Palazzo Strozzi Sacrati - Sala Pegaso. \u00cen conformitate cu articolul 36 din Legea 26\/2009, \"se instituie o zi a toscanilor din \u00eentreaga lume, care se va desf\u0103\u0219ura anual\" la o dat\u0103 propus\u0103 de pre\u0219edintele Consiliului regional. Pentru acest an s-a decis ca Ziua Tuscanilor din \u00eentreaga lume s\u0103 fie programat\u0103 la finalul lucr\u0103rilor noului Consiliu al Tuscanilor din \u00eentreaga lume, care se reune\u0219te din nou dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de inactivitate, \u0219i pentru a oferi pre\u0219edin\u021bilor asocia\u021biilor din str\u0103in\u0103tate, cu leg\u0103turi la distan\u021b\u0103, posibilitatea de a se \u00eent\u00e2lni cu noii consilieri.<\/p>\n<p>\u00cen cursul zilei, a fost proiectat documentarul despre originile din Garfagnana ale lui Astor Piazzola din partea mamei sale, produs de Fondazione Paolo Cresci: \"La Garfagnana per Astor Piazzolla\". Documentarul, dublat \u00een spaniol\u0103 pentru compatrio\u021bii reziden\u021bi \u00een America Latin\u0103, este difuzat \u00een live streaming pe 23 noiembrie 2022 https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=rlO_jV9G9D8.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Funda\u021bia Paolo Cresci \u0219i rolul s\u0103u \u00een coordonarea sistemului muzeal teritorial al provinciei Lucca<\/strong><\/p>\n<p>Funda\u021bia este liderul sistemului muzeal teritorial al provinciei Lucca \u0219i este responsabil\u0103 pentru coordonarea acestuia. Pentru sistemul muzeal, care a ajuns la un num\u0103r de 27 de membri, Funda\u021bia identific\u0103 liniile directoare pentru a dezvolta o strategie global\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a serviciilor, de punere \u00een valoare a colec\u021biilor \u0219i de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii profesionale a personalului muzeal. Ea planific\u0103 ini\u021biative, promoveaz\u0103 \u0219i pune \u00een valoare institu\u021biile membre, particip\u0103 la licita\u021bii \u0219i se angajeaz\u0103 \u00een realizarea proiectelor propuse de comitetul tehnic \u0219i aprobate de adunarea muzeelor. Angajamentul financiar prev\u0103zut pentru fiecare muzeu \u00een parte, dimensionat \u00een raport cu importan\u021ba \u0219i natura juridic\u0103 a acestora, le permite s\u0103 colecteze, prin cotiza\u021biile membrilor, sume care nu numai c\u0103 ofer\u0103 servicii comune ca randament, dar constituie \u0219i resursele de cofinan\u021bare necesare pentru a accesa apelurile de proiecte, at\u00e2t locale (Funda\u021biile bancare), c\u00e2t \u0219i regionale \u0219i na\u021bionale.<\/p>\n<p>Obiectivul este de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cantitativ \u0219i cantitativ serviciile oferite prin c\u0103utarea de surse de finan\u021bare, de a ob\u021bine o colectare de fonduri mai eficient\u0103 \u0219i o optimizare a resurselor datorit\u0103 economiilor de scar\u0103.<\/p>\n<p>Activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een comun sunt culturale, \u0219tiin\u021bifice, educa\u021bionale \u0219i cognitive, de promovare, comunicare \u0219i management.<\/p>\n<p>\u00cen special, \u00een 2022, proiectele Sistemului Muzeal Lucchese s-au axat pe urm\u0103toarele activit\u0103\u021bi:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Proiect de siguran\u021b\u0103 \u00een muzeu<\/strong><\/p>\n<p>Scopul s\u0103u este de a promova cooperarea \u00eentre muzee \u0219i de a asigura sustenabilitatea financiar\u0103 prin maximizarea cheltuielilor prin crearea de proiecte comune pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor muzeale pentru dreptul de acces la cultur\u0103 pentru to\u021bi.<\/p>\n<p>Conceptul de accesibilitate este menit s\u0103 promoveze ac\u021biuni de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a accesului la patrimoniul cultural, \u00een special pentru tineri \u0219i persoane dezavantajate, pentru a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare a valorii acestuia, a necesit\u0103\u021bii de a-l conserva \u0219i p\u0103stra \u0219i a beneficiilor care pot fi ob\u021binute din acesta.<\/p>\n<p>Securitatea, pe de alt\u0103 parte, \u00eenseamn\u0103 prezen\u021ba elementelor de prevenire \u0219i de combatere a unor situa\u021bii precum incendii, furturi, situa\u021bii medicale precum Covid-19 pentru a asigura conservarea corespunz\u0103toare a materialelor \u0219i utilizarea \u00een siguran\u021b\u0103 de c\u0103tre vizitatori.<\/p>\n<p>Prin urmare, a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 o misiune profesional\u0103 unor tehnicieni specializa\u021bi pentru a evalua starea actual\u0103 a muzeelor din sistem \u00een ceea ce prive\u0219te securitatea \u0219i accesibilitatea \u0219i pentru a indica ulterior m\u0103surile necesare pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i a face eficiente \u0219i eficace diferitele aspecte sub care se prezint\u0103 accesibilitatea \u0219i securitatea muzeelor \u0219i a spa\u021biilor culturale.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Festivalul sistemului muzeal al provinciei Lucca numit \"Festivalul sistemului muzeal al provinciei Lucca\". <em>Muzeele z\u00e2mbetului\". <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Proiectul a constituit prima edi\u021bie a Festivalului, al c\u0103rui scop a fost de a activa ini\u021biative artistice multidisciplinare \u00een cadrul muzeelor (de la muzic\u0103 la teatru, de la pictur\u0103 la sculptur\u0103, de la comedie la spectacole acrobatice etc.).<\/p>\n<p>Scopul a fost de a implica comunitatea local\u0103, de a \u00eencuraja o mai mare frecventare a muzeelor \u0219i de a invita noi utilizatori s\u0103 cunoasc\u0103 muzeele prezente. Festivalul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een vara-toamna anului 2022, cu un calendar plin de aproximativ 60 de evenimente, realizate individual la muzee \u0219i altele organizate de Sistemul Muzeal, care au implicat \u00eentregul teritoriu provincial, de la Versilia la C\u00e2mpia Lucca, de la Mediavalle del Serchio la Garfagnana, at\u00e2t \u00een interiorul muzeelor, c\u00e2t \u0219i \u00een teatre \u0219i spa\u021bii urbane.<\/p>\n<p>Au participat companii de teatru \u0219i actori\/actri\u021be, muzicieni \u0219i arti\u0219ti, \u00een special din zona provincial\u0103 sau regional\u0103, pentru a promova cunoa\u0219terea arti\u0219tilor locali \u0219i promovarea activit\u0103\u021bilor acestora.<\/p>\n<p>Funda\u021bia, \u00een calitate de partener principal, a jucat rolul de coordonator \u00een organizarea \u0219i gestionarea festivalului; de asemenea, a \u00eendeplinit func\u021bii administrative \u0219i de raportare.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Alte activit\u0103\u021bi<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>2 iulie 1940 - 2 iulie 2022 <em>Arandora Star. Tragedia uitat\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p>La postul de televiziune NOITV, \u00een cadrul emisiunii s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u00a0<em>Culorile lui Serchio<\/em>un episod a fost dedicat anivers\u0103rii scufund\u0103rii navei Arandora Star<strong> . <\/strong>Dup\u0103 o prezentare f\u0103cut\u0103 de Pietro Luigi Biagioni, documentarul a fost difuzat <em>Arandora Star. Tragedia uitat\u0103<\/em>. Rubrica \"I Colori del Serchio\" \u00eenregistreaz\u0103 un share de aproximativ 100.000 de utilizatori la fiecare episod.<\/p>\n<p>2 iulie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ziua interna\u021bional\u0103 a drepturilor femeii<\/strong><\/p>\n<p>Timp de mul\u021bi ani dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, data de 8 martie a fost asociat\u0103 cu moartea a sute de muncitori \u00een incendiul din 1908 de la fabrica de c\u0103m\u0103\u0219i din New York.<\/p>\n<p>Recunosc\u00e2nd confuzia cu o tragedie care a avut loc cu adev\u0103rat la New York la 25 martie 1911, este cert c\u0103 drepturile femeilor muncitoare, ca \u0219i ale b\u0103rba\u021bilor, trebuie s\u0103 fie amintite \u00een continuare. Multe tinere emigrante de origine italian\u0103 \u0219i evreiasc\u0103 au murit \u00een acel incendiu: o pagin\u0103 trist\u0103 din istoria emigra\u021biei<\/p>\n<p>Aniversarea amintit\u0103 prin intermediul re\u021belelor de socializare ale Funda\u021biei<\/p>\n<p>8 martie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Ziua Mondial\u0103 a Bicicletei <em>Ciclism la muzeu<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Acum mai bine de 100 de ani, \u00een Australia... Giuseppe Torlai, originar din Villa Collemandina, \u00een Garfagnana, \u00ee\u0219i face o fotografie cu prietenii s\u0103i pe o biciclet\u0103 cu nota autograf\u0103 \"\u00een memoria posterit\u0103\u021bii\": bicicleta, aici probabil pus\u0103 la dispozi\u021bie de studioul fotografic, era visul celor care, muncind din greu, sperau s\u0103 o cumpere...<\/p>\n<p>Muzeul se al\u0103tur\u0103 ini\u021biativei, oferind bicicli\u0219tilor care ajung la muzeu materiale informative \u0219i gadgeturi de suveniruri.<\/p>\n<p>3 iunie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Prezentarea documentarului <em>Garfagnana pentru AstorPiazzolla<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Cu ocazia \u00eemplinirii a 30 de ani de la moartea muzicianului Astor Piazzolla, documentarul a fost difuzat la NOI TV, \u00een cadrul emisiunii \"I Colori del Serchio\". <strong>\"Garfagnana pentru AstorPiazzolla\".<\/strong> cu o nou\u0103 prezentare din partea directorului \u0219i a pre\u0219edintelui nostru.<\/p>\n<p>Filmul, cu o durat\u0103 de aproximativ 30 de minute, prezint\u0103 documente de arhiv\u0103, fotografii vechi \u0219i m\u0103rturii inedite din Italia \u0219i Argentina, la rude \u0219i cunoscu\u021bi ai marelui muzician argentinian, ai c\u0103rui str\u0103mo\u0219i materni au emigrat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea din Massa Sassorosso, \u00een comuna Villa Collemandina.<\/p>\n<p>9 iulie, cu replici \u00een zilele urm\u0103toare<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>A 66-a aniversare a tragediei de la Marcinelle <\/strong><\/p>\n<p>Ziua Na\u021bional\u0103 a Sacrificiului Muncitorilor Italieni \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n<p>Mesajul pre\u0219edintelui Republicii, Sergio Mattarella, publicat pe re\u021belele de socializare<\/p>\n<p>\"Adresez un g\u00e2nd emo\u021bionant minerilor care au pierit la Marcinelle pe 8 august 1956. Aceast\u0103 tragedie a costat via\u021ba, printre al\u021bii, a 136 de compatrio\u021bi. Din 2001, aceast\u0103 aniversare a fost proclamat\u0103 \"Ziua na\u021bional\u0103 a sacrificiului muncii italiene \u00een lume\", pentru ca, \u00een amintirea a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Bois du Cazier, s\u0103 fie onorat\u0103 memoria tuturor italienilor care au murit la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.\" Emigrarea compatrio\u021bilor no\u0219tri \u0219i sacrificiul pe care aceasta l-a presupus au marcat identitatea Italiei, dar \u0219i procesul de integrare european\u0103. Experien\u021bele dureroase ale lucr\u0103torilor migran\u021bi, maturizate \u00een deceniile care au precedat Tratatul de la Maastricht, au solicitat promovarea drepturilor lucr\u0103torilor la nivel european, contribuind la crearea unei Europe coezive \u0219i solidare, bazat\u0103, de asemenea, pe un pilon social\".<\/p>\n<p>8 august<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Noaptea alb\u0103 a lui Lucca <\/strong><\/p>\n<p>Un mare succes a fost edi\u021bia din 2022 a Nop\u021bii Albe, edi\u021bia cu num\u0103rul 9 de la \u00eenfiin\u021bare \u0219i, mai ales, \u00een anul \u00een care a fost reluat\u0103, dup\u0103 oprirea impus\u0103 de restric\u021biile anti-covid\u0103. 19. Funda\u021bia a participat cu deschiderea de sear\u0103, oferind \u0219i tururi ghidate gratuite.<\/p>\n<p>27 august<\/p>\n<p>Prezentarea catalogului expozi\u021biei \"La nuova Barga: architettura e arti decorativi tra Liberty e stile eclettico\" (Noua Barga: arhitectur\u0103 \u0219i arte decorative \u00eentre Art Nouveau \u0219i stilul eclectic)<\/p>\n<p>Funda\u021bia a colaborat la expozi\u021bia cu documente \u0219i imagini de epoc\u0103, organizat\u0103 de Funda\u021bia Ricci din Barga, \u00eemprumut\u00e2nd documente importante \u0219i fotografii de epoc\u0103 ale emigran\u021bilor din Barga.<\/p>\n<p>9 septembrie<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"featured_media":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false,"_relevanssi_hide_post":"","_relevanssi_hide_content":"","_relevanssi_pin_for_all":"","_relevanssi_pin_keywords":"","_relevanssi_unpin_keywords":"","_relevanssi_related_keywords":"","_relevanssi_related_include_ids":"","_relevanssi_related_exclude_ids":"","_relevanssi_related_no_append":"","_relevanssi_related_not_related":"","_relevanssi_related_posts":"","_relevanssi_noindex_reason":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"default","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"default","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}}},"class_list":["post-34300","attivita","type-attivita","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/attivita\/34300","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/attivita"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/attivita"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.fondazionepaolocresci.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34300"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}